Ma enerveaza...

Ma enerveaza multe chestii...Nu`i de mirare ca am probleme cu nervii. Ma enerveaza prostia, ma enerveaza ipocrizia, ma enerveaza arogantza nefondata, ma enerveaza fetele super de treaba si super dragutze ce aleg numai mitocani, ma enerveaza cocalarii, ma enerveaza pitzipoancele, ma enerveaza magarii, ma enerveaza baietzasii de cartier, ma enerveaza superficialitatea, ma enerveaza prefacatoria, ma enerveaza mama( =)) ), ma enerveaza traficul bucurestean, ma enerveaza "soferii" ce n`au ce cauta in spatele unui volan, ma enerveaza soferii care nu ma lasa sa depasesc, ma enerveaza aproape totul :)). Ma enerveaza si o fata (se stie ea :P) care pretinde mereu ca`i rea si indiferenta cand de fapt eu STIU ca este o fata cu un suflet bun si foarte sensibila :P. Dar...

...Ce nu pot eu sa sufar persoanele astea care se cred superioare total aiurea. Eu sunt recunoscut ca fiind o persoana extrem de aroganta. Dar eu aduc argumente cand afisez asta. Argumente valide. Profesori si psihologi m`au "recunoscut" ca fiind o persoana foarte inteligenta, test oficial de IQ ma claseaza considerabil peste medie, am un bagaj foarte vast de cunostintze, dintr`o varietate enorma de domenii, pt ca`mi place sa stiu cat mai multe. Sunt intr`o continua cautare de cunostintze. Am, cu alte cuvinte, o baza cand ma consider superior. Ce nu am eu sunt diplomele pe care se bazeaza atata, lumea, cand judeca inteligentza unei persoane. Si mai mereu dau de persoane ce ma considera prost, doar pe baza faptului ca m`am retras in clasa a 10`a din scoala. Am observat ca nimeni nu se gandeste, ca ce invetzi in scoala, potzi invatza si in afara scolii. In fond si la urma urmei, invetzi dintr`un manual. Manual ce este la indemana oricui. Cu informatzii ce le gasesti oriunde, daca le cautzi. Eu unul chiar corectam profesorii la diverse materii si`mi dadeau dreptate. E si normal sa ma consider superior. Daca tot judecam in functie de diplome, hai sa judecam pana la capat asa si sa tzinem cont ca oameni cu functii de profesori, de la care si tu, la randul tau, ai invatzat ceea ce stii si inca nu i`ai ajuns, mi`au dat mie dreptate cand i`am corectat, si sa nu mai consideram ca, din simplul fapt ca tu esti acum la facultate si eu m`am retras in liceu, tu stii mai multe ca mine. Nu nu. Intai stai si vezi daca chiar ai. Nu porni pe, premiza asta din prima. Sunt atatea facultatzi particulare, in ziua de azi, unde elevii sunt tzinutzi si trecutzi anul mai mult pe baza taxei ce o platesc facultatzii, decat pe baza cunostintzelor. Ar trebui sa consideram ca si ei sunt mai "pregatitzi", in domeniul lor, decat noi, doar pt ca sunt la facultate? Logic, asa ar trebui, daca luam ca valida premiza "Eu sunt la facultatea asta, tu nu, deci eu stiu mai bine". Si ei sunt la facultate in acelasi domeniu, deci itzi sunt egali. Dar nu. Aici totusi se opreste aceasta idee. Si vine "Aia e facultate privata. Acolo numa scoala nu se face...", ca punct de reper pt determinarea bagajului de cunostintze. Urasc aceasta conceptzie. "Eu sunt la facultate deci stiu mai bine". "Eu am diploma deci sunt mai bun(a)". Nu zic. Nu`s chiar omniscient. Mai si gresesc, dar faptul ca eu cu 10 clase, nici alea terminate, pot purta o discutzie complexa pe diverse teme cu oameni scolitzi in domeniile respective, si sa am si dreptate, arata ca, conceptzia "Eu sunt la facultate deci stiu mai bine", este total gresita. Este la fel de gresita ca si conceptzia "Eu am luat 10, tu 6, deci hahaha sunt mai bun". Nu. Nu esti mai bun. Exista posibilitatea ca eu sa fi luat 6 doar pt ca, eu ma multzumesc cu nota de trecere si n`am chef de mai mult. De altfel, eu chiar eram genul care scria cat sa treaca clasa. Nimic mai mult. Chiar faceam calcule, ce note imi trebuie ca sa trec cu 5. Ce`i drept, majoritatea notelor, eu le`am luat copiind :)). Asta nu insemna ca nu stiu. M`a inzestrat bine tata :">. Pe langa memoria extraordinara, am si o logica foarte dezvoltata ce`mi permite, nu numai sa retzin, ci sa si intzeleg foarte repede. Cu datele, insa, am probleme mari. N`am fost in stare niciodata sa retzin ani sau valori fixe :P. De aia n`am fost niciodata bun la trigonometrie, de exemplu. Prea multe valori fixe. Formulele, le retzineam fara probleme, dar valorile nu. De asemenea, nu reusesc sa "invatz" ce nu ma pasioneaza. Aici pot da exemplu, clar, franceza :)). Am facut franceza incepand cu clasa a 2`a, pana intr`a 10`a si desi informatzia a fost memorata(sunt in stare sa citesc si sa intzeleg un text in franceza, deci am vocabularul memorat), nu sunt in stare sa ma exprim in franceza. Foarte greu gasesc cuvintele. Engleza, italiana, spaniola le`am invatzat doar de la tv si din discutzii, insa franceza pur si simplu nu reusesc s`o folosesc. Dar, cum majoritatea populatziei stie doar limba materna...si aia pocita de multe ori, nu`mi fac griji in privintza pozitziei de superioritate, din cauza asta :D

Ce ma enerveaza si mai tare, este ca acele persoane ce se cred superioare din motive total gresite, au si un mod aparte de a`si afisa arogantza. Itzi rad isteric in fatza si tzi se adreseaza ironic. Asta ma enerveaza la culme. Sa`mi vorbeasca ironic un neica`nimeni, doar pt ca a sesizat o greseala. Si macar daca ar fi o gafa enorma...

Si ar mai fi de zis dar mi`a pierit cheful, ca m`a cuprins tristetzea ascultand Sofia & Gabi Pecheanu - Vei ramane in gandul meu :'(

Iubirea...

Nu intzeleg de ce ne`a fost dat sa iubim. Nu face altceva decat sa provoace suferintza. Mai ales acum. Cand lumea nu mai tzine cont de iubire. Cand lumea nici macar nu mai stie ce`i aia iubire. In ziua de azi iubirea este chiar considerata un semn de slabiciune. O posibila "arma" impotriva persoanei ce iubeste. Si tot mai multzi incep sa foloseasca iubirea ca arma dand nastere altor persoane ce nu mai stiu sa simta asa ceva. Eu consider ca acum exista persoanele ce isi doresc si cauta sa iubeasca, persoanele ce habar n`au ce inseamna sa iubesti si fie sunt indiferentzi in privintza acestui sentiment si persoanele care au iubit si au suferit iar acum fie sunt indiferente fie folosesc iubirea ca arma pt a se razbuna pe, persoane ce n`au avut nici o legatura cu suferintza lor. A treia categorie o consider de`o rautate extraordinara. Nu intzeleg cum potzi face rau unei persoane cand singura ei greseala este ca te iubeste. Si de ce? Ca sa`tzi satisfaci tu pofta de razbunare ca ai suferit din dragoste. Cea mai dureroasa arma este razbunarea atunci cand se foloseste de iubire. Si faptul ca tot mai multe persoane aleg sa se razbune pe fiintze nevinovate in loc sa se razbune(asta daca sunt atat de cretine incat sa nu accepte ca au ales gresit ELE si sa mearga mai departe) pe, persoana care le`a provocat suferintza, arata ca societatea din ziua de azi nu mai realizeaza ce este iubirea. Si mai dureros este faptul ca acei ce isi DORESC sa iubeasca au parte tot mai des de persoane din aceasta a treia categorie. In dorintza lor de a iubi, de a avea o persoana aproape, de a simtzi caldura imbratzisarii persoanei dragi, se arunca cu capul inainte si ajung sa sufere enorm in final ajungand si ei sa`si doreasca razbunarea. Dar nu pe o persoana. Ci pe un sentiment. Oare peste catziva ani va mai exista iubirea? Romantismul deja e pe cale de disparitzie. Va ajunge si iubirea la fel? De ce trebuie sa provocam suferintza altor persoane din dorintza de razbunare? De ce s`a ajuns asa de departe cu principiul "daca eu am suferit hai sa sufere si restul"? Stau cate`odata si ma intreb daca aceste persoane macar sunt constiente cat sufera persoana ce le iubeste. Este pacat ca un sentiment atat de frumos o data, este acuma mai des asociat cu suferintza. Asta in ce priveste persoanele care stiu ce`i aia. Ca sunt si mai multzi cei care folosesc acest cuvant ca pe oricare altul. Aud copii de 13-14 ani zicand "Vai cat te iubesc", "partenerului". La varsta aia nici nu esti capabil sa iubesti, iubirea fiind un sentiment matur. La varsta aia nu stii ce`nseamna sa faci sacrificii pt cineva, sa fii dispus sa`tzi dai si viatza pt cineva. Si nu numai ei. Tot mai multzi afirma ca iubesc doar pt ca ei stiu ca persoana aia asta ar vrea sa auda. Am auzit chiar si formulari de genul "Te iubesc fa", "Nu`tzi ajunge fa ca te iubesc?" si altele chiar mai vulgare. Pai cum potzi folosi un cuvant ce defineste sentimentul suprem fatza de o persoana impreuna cu asemenea apelative ce injosesc persoana? Cum potzi spune ca iubesti cand tratezi persoana ca pe un gunoi? Cand iubesti, persoana respectiva este TOTUL pt tine. O ridici pe un piedestal. Nu o injosesti. Si tot mai des intalnesc la fete(pt ca ele se pare ca inca sunt capabile de iubire mai mult decat baietzii) o gandire total eronata in privintza acestui sentiment. Ele chiar considera ca desi partenerul le bate, le injura, le jigneste, le vede inferioare, si etc, el totusi le iubeste. "Da dar stiu ca ma iubeste...". CUM sa zici ca te iubeste unu care te loveste? CUM sa zici ca te iubeste unu care n`ar da doi lei pe tine? CUM sa zici ca te iubeste unu care la fiecare doua cuvinte itzi adreseaza o injuratura? CUM? Si stau si se mint singure ca sunt iubite si sufera tot mai mult si la final cand nu mai suporta ajung si ele in acea a treia categorie blestemata ce`si bate joc de iubirea altora.

Ce`i drept... Nu pot critica... Sunt intr`o situatzie similara. Dar macar eu sunt constient de realitate numai ca nu vreau s`o accept. Stiu cum e sa te mintzi singur din dorintza de a fi iubit. Din dorintza de a crede ca sentimentele itzi sunt impartasite si de partener desi toate dovezile arata contrariul.

Plictiseala...

Tre sa gasesc ceva de facut ca innebunesc. Incep sa pierd iar contactul cu realitatea. Sa nu mai fac distinctie intre vis si realitate. Am trecut deja prin asta...Nu vreau sa trec din nou. Ii nasol. Dar asta se intampla cand te refugiezi intr`o lume imaginara... Poate din plictiseala...poate din suferintza... Nu stiu exact. Cert e ca am facut greseala de a`mi crea o lume proprie ce exista doar in imaginatzia mea si mai mereu stau si`mi imaginez diverse "scenarii" pt acea "viatza". Si incep sa nu mai fac distinctzie. Sa am impresia ca ce mi`am imaginat eu, este de fapt real. Nu e bine... Tre sa fac iar ceva sa mai realizez cate ceva din tot ce`mi imaginez altfel o sa am iar probleme grave peste care cu greu am trecut data trecuta. Dar cam greu cand suferi constant. Cam greu sa renuntzi la acea lume imaginara in care esti fericit. In care totul merge asa cum vrei tu. Amicele(putzinele persoane care le mai pot numi amice) imi tot zic sa ies afara. Sa socializez... Cam greu... Greu cand peste tot cunosc numai persoane false sau inferioare. Nu`mi place sa socializez cu inferiorii. Pur si simplu nu ma pot cobora la a purta o discutzie fara logica, fara sens. Si nu`mi place nici sa ascult ce poate debita prostia din unii oameni. Am inceput sa nu mai fiu surprins de nimic. Am devenit un pesimist convins. Si asta din cauza ca asta m`a invatzat viatza. Nimic nu merge cum vrei. Ma gandesc ca m`am nascut eu probabil mai tarziu decat trebuia. Ca locul meu nu este in societatea asta "moderna". Eu inca am in vocabular cuvinte ca, respect, romantism, loialitate si altele. Cuvinte ce se pare ca mai exista doar in dictionare. Lumea nu mai are respect, romantisul este considerat over`rated, loialitatea isi mai face simtzita prezentza doar cand exista un interes... Nu mai e ce`a fost... Greu sa nu te refugiezi intr`o lume imaginara in asemenea conditzii. Alt lucru ce l`am observat tot mai des in ultima vreme este lipsa de respect pe care o au fetele pt propria persoana. Au luptat atata timp pt drepturi egale, pt a nu mai fi tratate ca niste fiintze inferioare si acu` unde au ajuns? Toata lupta aia s`a dus pe apa sambetei cand au inceput sa se complaca ele ca fiind inferioare. Nu toate. Majoritatea. Tot mai multe fete au inceput sa permita afirmatzii misogine la adresa lor. Glumele porcoase ce le aduna de pe Google mai totzi distrusii ce habar n`au sa scoata doua vorbe inteligente pe gura si chiar sa le dea si apa la moara printr`o atitudine ce inainte era asociata chiar de ele curvelor, parasutelor, si alte astfel de epitete "frumoase". Tot mai multe fete au inceput sa considere ca pt a capta atentzia persoanelor din jur tre sa fie cat mai indecente, cat mai vulgare. Sincer ma deprima lucrul asta. Si ma refugiez si mai mult in acea lume a mea imaginara in care fetele se respecta. In care atunci cand un dobitoc face o afirmatzie gen "L`as baga pe pikachu in ea si nu doar o data" fata sa`i lipeasca o palma acelui specimen, s`o simta 2 ani de atunci inainte. Nu... In realitate fetele par a fi atrase chiar de asemenea specimene. Ii considera comici. Desi glumele lor si mentalitatea lor injosesc sexul feminin in ultimul hal, ele il considera funny. Si chiar se lungesc la discutzii majoritatea incepand chiar o relatzie cu astfel de dobitoci. Am fost socat cu ceva timp in urma cand in prostia mea am intervenit intr`o astfel de discutzie luand apararea fetei si atacand sexul masculin si m`am trezit la randul meu atacat de fata aceea. Ca ce ma bag eu aiurea? Ca sa`mi vad de treaba mea. Am ramas pur si simplu cu gura cascata. Ma gandesc cu groaza la ce o sa fie peste catziva ani. Dar... bine ca am lumea mea in care totul este asa cum vreau eu.

De inceput...

Incepem cu "monologul" de azi... Relatziile pe net... Multe persoane considera aceste relatzii ca fiind mai mult la vrajeala. Iluzii virtuale. Totusi nu este chiar asa. Pot spune ca anumite relatzii incepute pe net sunt chiar superioare relatziilor ce iau nastere in real life in urma unei intalniri pe strada/in club/in pub/etc. De ce? Eu unul consider ca aceste relatzii au la baza caracterul persoanelor implicate, atractzia fiind in principal fatza de felul acelei persoane de a fi spre deosebire de acea atractie fizica ce apare in cazul relatziilor incepute in real life. Pe net potzi vorbi si cateva luni de zile cu o persoana fara sa stii cum arata ceea ce creeaza anumite sentimente referitoare la PERSOANA nu la CORP. Este o diferentza enorma. In real life prima impresie este bazata strict pe aspect. Itzi place si hai sa te bagi in seama. Si ajungi dupa cateva luni(daca tzine si atat :)) ) sa realizezi ca nu avetzi nimic in comun. E drept ca in societatea de azi nici nu conteaza acest aspect. In ziua de azi conteaza sexul. Cam 80% din persoanele care le intalnesc, gandesc ca fara sex nu poate exista o relatzie. Tot mai multe cupluri au doar sexul ca activitate comuna intre parteneri. Foarte multe persoane m`au intrebat: "Cum sa zici ma ca suntetzi impreuna cand nici nu ai futut`o inca?", in diverse formulari dar ideea de baza fiind aceasi. Sa intzeleg ca azi ca sa potzi afirma, "Am o iubita" tre intai sa te culci cu ea? Chiar nu mai conteaza sentimentele? De cand este sexul o cerintza ce tre indeplinita pt a putea zice ca ai o relatzie? Multzi aduc ca argument ca relatziile pe net difera de cele din real life pt ca persoanele implicate nu se vad, cand de fapt se refera strict la lipsa actului sexual. Simplul fapt ca un cuplu nu are si o viatza sexuala activa nu inseamna ca relatzia lor este "la vrajeala". Ii vad cum tzipa mai mereu "Pe net zice ca`i cu tine si in real life se culca cu altu`", "Cum potzi ba sa crezi ca te iubeste? De unde stii ca acuma nu`i cu altu`?" si altele. Argumente mai proaste nici ca ar putea aduce cineva, aceleasi intrebari fiind valabile si in cazul relatziilor "reale". Bagi mana in foc ca atunci cand nu e cu tine, sta cuminte cu amicele sau acasa singurica? Cum te poate insela cand suntetzi pe net, te poate insela si cand suntezi in real life...Real life... Nu reusesc sa intzeleg aceasta diferentza... Net-Real life... Dar net`ul ala nu face parte tot din viata ta reala? Pui "Pause" cand intri pe net in ce priveste viata ta? Nu. Net`ul face si el parte tot din viata ta reala. Deci aceasta diferentza "Net-Real life" nu exista de fapt. Este tot viata ta. Nu a altuia. Dar sa analizam altfel problema. Ca argumente sunt multe in ce priveste relatziile "virtuale" si majoritatea is gresite. Sa le analizam pe cele mai des intalnite.

1. Nu potzi fii sigur ca nu te inseala - Dar in "real life" potzi? Nu.
(ex. : Ai o relatzie pe net si 3 ore sta cu u si zice ca te iubeste, si apoi iese afara cu altu. Ai o relatzie in "real life" si azi va intalnitzi 3 ore si zice ca te iubeste si dupa ce o lasi acasa iese afara sa se intalneasca cu altul. Nu`i nici o diferentza. De inselat te inseala oriunde daca vrea. Pana sa apara Internetul rata infidelitatzii era zero? Nu.)

2. Pe net poate mintzi - Si? In "real life" nu poate? Ba da.
(ex. : Pe net itzi zice ca a avut f putzine relatzii pana atunci, ca e super cuminte, ca nu injura, ca ii pasa foarte mult si etc etc lista`i lunga. Tot ce poate mintzi o persoana :P In "real life" nu poate? Ii e greu sa zica aceleasi minciuni face`to`face? Deloc. Si in "real life" se poate da un ingerash cand de fapt e un dracushor. N`atzi fost mintziti niciodata in "real life"???? Eu zic ca atzi fost ;) )

3. Nu potzi zice ca ai o relatzie, din cauza ca nu va vedetzi - Si? Asta defineste o relatzie? Contactul vizual/fizic? Ma vad si ma tzin de mana si cu o amica. Inseamna ca am o relatzie cu ea, alta decat una de amicitzie? Nu. O relatzie este definita de sentimentele care le au cele doua persoane implicate una fatza de cealalta. Comunicare exista, sentimente exista(da. bun. o sa zicetzi "la vrajeala" dar am dezbatut deja acest "argument" mai sus) deci o relatzie exista. Pe ideea "nu va vedetzi deci nu avetzi o relatzie", totzi cei plecatzi in afara la munca ce au iubitul/iubita in tzara nu au de fapt o relatzie. Deci nu are relevantza.

Singurul argument adevarat, contra relatziilor "virtuale" este acela ca absentza contactului fizic(aici ma refer la imbratzisari, sarutari, tzineri de mana, nu la contactul sexual), absentza acelui "impreuna" ce exista intr`o relatzie din "real life", cu timpul te va intrista. Acesta fiind SINGURUL argument cu adevarat valid.

Nu am dezbatut un punct foarte des intalnit pe net dar nu`i vad rostul intr`o discutzie despre o relatzie din moment ce denota superficialitate si superficialitatea nu are ce cauta intr`o relatzie adevarata. Si anume faptul ca pe net multa lume minte in privintza aspectului. Folosesc poze ale altor persoane. Dar conteaza aspectul intr`o relatzie adevarata? Ori itzi place pt cum este ori pt cum arata? Sentimentele nu se nasc din atractia fizica. Cand sentimentele is reale, treci peste aspect. In aceasta privintza totusi e mai complicat. Depinde CAND acea persoana va dezvalui adevarul. Pt ca desi sentimentele te fac sa nu tzi cont de aspect, nu te fac sa treci cu vederea faptul ca persoana te`a mintzit atata timp. Chiar accentueaza supararea ta. Poate fi folosit gresit acest aspect ca argument impotriva relatziilor "virtuale". De ce gresit? Pt ca atunci cand judeci tzinand cont de aspect, judeci superficial. Nu degeaba exista zicala "Don`t judge a book by it`s cover".

Ca o concluzie... Diferentzele intre o relatzie pe net si una in "real life" nu`s asa de mari. Pana in prezent am experientza a 2 relatzii incepute pe net, si 5 relatzii incepute in "real life" deci sunt mai in masura sa`mi dau cu parerea decat cei care au avut doar relatzii in "real life" sau doar pe net.